Alfabetul, silaba și textul

Alfabetul limbii române are 31 de litere, așezate într-o ordine fixă: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z.

Ordinea alfabetică ne ajută să căutăm cuvinte în dicționar și să aranjăm liste de nume. Pentru a ordona alfabetic, comparăm prima literă a cuvintelor; dacă este aceeași, comparăm a doua, și tot așa.

Literele ă, â, î, ș, ț sunt litere specifice limbii române și au căsuța lor în alfabet, imediat după literele din care provin.

Silaba este o parte a cuvântului rostită printr-o singură deschidere a gurii. Fiecare silabă conține obligatoriu o vocală.

Regula de bază: o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare (ma-să, pă-du-re). Două consoane între vocale se despart de obicei: prima rămâne, a doua trece (car-te, mun-te).

Despărțirea în silabe ne ajută să trecem cuvintele dintr-un rând în altul: la capăt de rând scriem o parte a cuvântului, punem cratimă și continuăm pe rândul următor.

Punctul (.) se pune la sfârșitul unei propoziții care spune ceva. Semnul întrebării (?) încheie o întrebare, iar semnul exclamării (!) arată o bucurie, o mirare sau o poruncă.

Virgula (,) desparte cuvintele dintr-o enumerare („Am cumpărat mere, pere și prune.”) și se pune după cuvântul care numește persoana strigată („Maria, vino aici!”).

Linia de dialog (—) se pune la începutul vorbirii unei persoane. Două puncte (:) anunță vorbirea cuiva sau o enumerare.

Unele cuvinte se scriu cu cratimă pentru că rostim împreună două cuvinte: într-o (în + o), într-un, dintr-o, dintr-un. Spunem „într-o zi”, nu „întro zi”.

Scriem „sau” într-un singur cuvânt când alegem între două lucruri: „Vrei măr sau pară?”. Scriem „s-au” cu cratimă când este vorba de o acțiune făcută de mai multe persoane: „Copiii s-au jucat.”.

Pentru a verifica, înlocuim: dacă putem spune „ori” în loc de „sau”, scriem legat; dacă în propoziție este o acțiune (s-au dus, s-au jucat), scriem cu cratimă.

Textul este format din mai multe propoziții legate prin înțeles. Textul are un titlu, iar uneori și un autor — persoana care l-a scris.

Așezarea textului în pagină are reguli: titlul se scrie la mijloc, primul rând al fiecărui fragment începe mai în interior (alineat), iar rândurile sunt drepte și ordonate.

Când scriem un text scurt despre o întâmplare, povestim în ordine: ce s-a întâmplat la început, ce a urmat și cum s-a terminat. Folosim propoziții clare și semne de punctuație potrivite.