Explorarea spațiului

Era spațială a început la 4 octombrie 1957, când Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 1, primul satelit artificial al Pământului — o sferă metalică de 58 cm care emitea semnale radio. O lună mai târziu, cățelușa Laika a devenit prima ființă vie pe orbită, la bordul lui Sputnik 2.

La 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om în spațiu: la bordul navei Vostok 1, el a înconjurat Pământul o dată, într-un zbor de 108 minute. În 1963, Valentina Tereșkova a devenit prima femeie în spațiu. Aceste reușite au declanșat „cursa spațială” dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite, o competiție care a accelerat enorm dezvoltarea tehnologiei.

Programul american Apollo a avut ca scop ducerea oamenilor pe Lună. La 20 iulie 1969, misiunea Apollo 11 a reușit: Neil Armstrong a devenit primul om care a pășit pe Lună, rostind celebra frază „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”. El a fost urmat de Buzz Aldrin, în timp ce Michael Collins a rămas pe orbită lunară, în modulul de comandă.

Între 1969 și 1972, șase misiuni Apollo au aselenizat cu succes, iar 12 astronauți au pășit pe Lună. Ei au adus pe Pământ aproximativ 382 kg de roci lunare, esențiale pentru înțelegerea originii Lunii. Racheta folosită, Saturn V, rămâne una dintre cele mai puternice construite vreodată. În prezent, programul Artemis al NASA pregătește întoarcerea oamenilor pe Lună.

Telescoapele spațiale observă Universul de deasupra atmosferei, care distorsionează și absoarbe o parte din lumină. Telescopul Spațial Hubble, lansat în 1990 pe orbita Pământului, a revoluționat astronomia: a fotografiat nebuloase, galaxii îndepărtate și a ajutat la măsurarea vitezei de expansiune a Universului și a vârstei sale.

Telescopul Spațial James Webb, lansat la 25 decembrie 2021, este succesorul lui Hubble și cel mai puternic telescop spațial construit vreodată. Are o oglindă principală de 6,5 metri, formată din 18 segmente hexagonale aurite, și observă mai ales în infraroșu. Plasat la circa 1,5 milioane de km de Pământ (punctul Lagrange L2), Webb poate vedea primele galaxii formate după Big Bang și poate analiza atmosferele planetelor din afara Sistemului Solar (exoplanete).

Sondele spațiale sunt nave fără echipaj uman, trimise să exploreze corpuri cerești îndepărtate. Sondele Voyager 1 și 2, lansate în 1977, au vizitat planetele gigante și au transmis primele imagini detaliate ale lui Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun. Voyager 1 este astăzi obiectul construit de om aflat cel mai departe de Pământ, ieșit din heliosferă în spațiul interstelar.

Planeta Marte a fost explorată de rovere — vehicule robotizate care se deplasează pe suprafață: Sojourner, Spirit, Opportunity, Curiosity și Perseverance, care caută urme de viață trecută și colectează probe de rocă. Alte misiuni celebre: Cassini, care a studiat Saturn și inelele sale timp de 13 ani, și New Horizons, care a survolat Pluto în 2015, oferind primele imagini clare ale acestuia.

Stația Spațială Internațională este cel mai mare obiect construit de oameni în spațiu — un laborator orbital la circa 400 km altitudine, care înconjoară Pământul în aproximativ 90 de minute, cu o viteză de circa 28 000 km/h. Construcția sa a început în 1998, prin cooperarea mai multor agenții spațiale: NASA (SUA), Roscosmos (Rusia), ESA (Europa), JAXA (Japonia) și CSA (Canada).

Din anul 2000, stația este locuită permanent de echipaje de astronauți care realizează experimente științifice imposibile pe Pământ: studii despre efectele imponderabilității asupra corpului uman, creșterea plantelor în spațiu, fizica fluidelor și materiale noi. ISS poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ, ca un punct luminos care traversează cerul nopții.

România are propria pagină în istoria spațiului. La 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul și, până astăzi, singurul cosmonaut român. La bordul navei Soiuz 40, în cadrul programului Intercosmos, el a petrecut aproape 8 zile pe stația orbitală Saliut 6, realizând experimente științifice împreună cu cosmonautul sovietic Leonid Popov.

Tradiția românească în domeniu este mai veche: Hermann Oberth, născut la Sibiu, este considerat unul dintre părinții fondatori ai rachetei moderne și ai astronauticii, iar Conrad Haas, care a trăit tot la Sibiu în secolul al XVI-lea, a descris pentru prima dată racheta în trepte. Astăzi, România este membră a Agenției Spațiale Europene (ESA) din 2011, iar Agenția Spațială Română (ROSA) coordonează participarea țării la misiuni și cercetări spațiale.