Sistemul respirator și circulator

Sistemul respirator asigură schimbul de gaze dintre organism și mediu: preluarea oxigenului necesar arderilor celulare și eliminarea dioxidului de carbon rezultat. El este format din căile respiratorii și din plămâni.

Aerul intră prin fosele nazale, unde este încălzit, umezit și filtrat de firele de păr și de mucus. Trece apoi prin faringe, laringe (organul vorbirii, cu coardele vocale), trahee (tub cu inele de cartilaj) și bronhii, care se ramifică în plămâni ca un arbore — arborele bronșic — terminându-se cu bronhiole.

Plămânii, doi saci elastici așezați în cutia toracică, conțin sute de milioane de alveole pulmonare — săculeți cu pereți foarte subțiri, înconjurați de capilare. La nivelul lor are loc schimbul de gaze: oxigenul trece din aer în sânge, iar dioxidul de carbon din sânge în aer. Suprafața totală a alveolelor este de circa 70–100 m².

Inima este un organ musculos cavitar, de mărimea pumnului, situat în cutia toracică, între plămâni, ușor spre stânga. Peretele său este format în principal din miocard, mușchiul care se contractă neobosit toată viața — circa 100 000 de bătăi pe zi.

Inima are patru camere: două atrii (primesc sângele) și două ventricule (pompează sângele). Partea dreaptă a inimii conține sânge cu dioxid de carbon, iar partea stângă sânge cu oxigen; cele două jumătăți nu comunică între ele. Valvele dintre atrii și ventricule și de la baza arterelor asigură circulația sângelui într-un singur sens.

Activitatea inimii este ritmică: contracția se numește sistolă, iar relaxarea diastolă. Frecvența cardiacă de repaus la adult este de 60–80 de bătăi pe minut și poate fi măsurată ca puls la încheietura mâinii sau la gât.

Sângele circulă printr-o rețea închisă de vase: artere, vene și capilare. Arterele duc sângele de la inimă spre organe, au pereți groși și elastici și rezistă presiunii mari. Venele aduc sângele înapoi la inimă, au pereți mai subțiri și valvule care împiedică întoarcerea sângelui. Capilarele sunt vase microscopice cu pereți dintr-un singur strat de celule, la nivelul cărora au loc schimburile cu țesuturile.

Circulația mare (sistemică) începe în ventriculul stâng: sângele oxigenat pleacă prin artera aortă spre toate organele, cedează oxigenul, preia dioxidul de carbon și se întoarce prin venele cave în atriul drept.

Circulația mică (pulmonară) începe în ventriculul drept: sângele cu dioxid de carbon pleacă prin artera pulmonară spre plămâni, se oxigenează la nivelul alveolelor și revine prin venele pulmonare în atriul stâng. Atenție: artera pulmonară transportă sânge neoxigenat, iar venele pulmonare sânge oxigenat — excepția de la regula generală.

Sângele este un țesut lichid format din plasmă (circa 55% — apă cu substanțe dizolvate) și elemente figurate (circa 45%): globule roșii, globule albe și trombocite. Un adult are aproximativ 5 litri de sânge.

Globulele roșii (hematiile) conțin hemoglobină, pigmentul care leagă oxigenul și dă culoarea roșie a sângelui. Globulele albe (leucocitele) apără organismul de microbi — unele „înghit” bacteriile (fagocitoză), altele produc anticorpi. Trombocitele participă la coagularea sângelui, oprind sângerările.

După prezența unor antigene de pe globulele roșii, oamenii au grupe sanguine diferite: sistemul ABO cuprinde grupele O (I), A (II), B (III) și AB (IV), iar sistemul Rh împarte oamenii în Rh pozitiv și Rh negativ. La transfuzii, compatibilitatea grupelor este vitală: grupa O este donator universal, iar grupa AB primitor universal.

Fumatul este cel mai mare dușman al plămânilor și al inimii: gudronul din fumul de țigară se depune pe alveole, nicotina îngustează vasele de sânge, iar monoxidul de carbon ocupă locul oxigenului pe hemoglobină. Fumatul provoacă bronșită cronică, emfizem, cancer pulmonar și boli de inimă — inclusiv la fumătorii pasivi.

Mișcarea în aer liber, aerisirea încăperilor, respirația pe nas și evitarea aerului poluat mențin plămânii sănătoși. Pentru inimă contează exercițiul fizic regulat, alimentația săracă în grăsimi animale și sare, menținerea greutății normale și evitarea stresului prelungit.

Bolile frecvente ale acestor sisteme sunt: gripa, bronșita, pneumonia, astmul bronșic (la sistemul respirator), respectiv hipertensiunea arterială, ateroscleroza (depuneri de grăsimi pe artere) și infarctul miocardic (la sistemul circulator). Multe dintre ele pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos.